cine sunt gospodarii noștri?

kik a gazdáink?

< Vissza

Tárkányi Barna

Kiskereki - Méhész

Tárkányi Barna locuiește și lucrează în Cherechiu, unde se ocupă de apicultură din 1987. Pasiunea și dedicarea sa pentru albine s-au format încă din tinerețe, motiv pentru care s-a înscris la Școala de Apicultură din București, unde a studiat timp de doi ani. De atunci, practică apicultura ca ocupație principală.

Producția de miere și migrarea stupilor

Pentru a asigura o recoltă variată și de calitate, stupii sunt mutați periodic în funcție de sezon:

  • La rapiță – primăvara, când câmpurile galbene înfloresc.
  • La salcâm – o sursă de miere pură și extrem de apreciată.
  • La floarea-soarelui – principala sursă de nectar pe timp de vară.

Familiile de albine sunt transportate și în păduri, câmpii și munți, pentru a colecta o diversitate mai mare de polen și nectar. Uneori, stupii sunt mutați în Dregán-völgy sau în regiunea Almás-Szentkirály, iar în trecut au fost duși chiar și în Delta Dunării, pentru a colecta nectar din menta sălbatică.

Provocările apiculturii și sustenabilitatea

Apicultura devine din ce în ce mai dificilă din cauza agriculturii moderne, în special a utilizării erbicidelor, care au dus la dispariția unor plante importante pentru albine, precum albăstreaua și iarba codrului. Acest lucru reduce biodiversitatea și afectează sursele naturale de hrană ale albinelor.

Îngrijirea albinelor continuă și în timpul iernii:

  • Stupii sunt mutați într-o locație protejată din octombrie-noiembrie până în aprilie, pentru a trece peste lunile reci.
  • Se asigură o rezervă de miere pentru hrănirea albinelor în sezonul rece.
  • Sunt hrănite cu plante medicinale și sirop de zahăr, pentru a le menține puternice și sănătoase.

Tradiție și tehnici apicole

Tárkányi Barna a învățat bazele apiculturii de la mentorul său, Szűcs Lajos din Székelyhíd, iar astăzi lucrează pe baza propriei experiențe. Preferă afumarea stupilor cu coajă de salcâm, deoarece aceasta are un miros plăcut și este bine tolerată de albine.

Filosofia apiculturii

Albinele și viața umană sunt strâns legate, deoarece polenizarea lor este esențială pentru echilibrul ecosistemului. „Trebuie să le iubești, iar ele îți vor răsplăti munca de o sută de ori”, spune Tárkányi Barna, care crede că armonia dintre natură și îngrijirea umană este cheia succesului în apicultură.

Își desfășoară activitatea cu devotament și pasiune, acordând o atenție deosebită sănătății albinelor, întreținerii stupilor și principiilor unei apiculturi sustenabile. Producerea mierii naturale nu este doar o meserie pentru el, ci un adevărat stil de viață, pe care îl practică cu suflet și dedicare.

Contact:

Tel.: +40 741 604 600

Tárkányi Barna Kiskerekiben él és dolgozik, ahol 1987 óta foglalkozik méhészettel. Szenvedélye és elhivatottsága a méhek iránt már fiatalon kialakult, ezért beiratkozott a bukaresti méhészeti iskolába, ahol két évig tanult, és azóta főállású méhészként tevékenykedik.

Méztermelés és a méhek vándorlása

A kaptárak állandó mozgásban vannak, hiszen a méhek mindig az adott évszaknak megfelelő legelőkre kerülnek:

  • Repcére – tavasszal, amikor a sárga virágok nyílni kezdenek.
  • Akácra – amelynek méze az egyik legkedveltebb és legtisztább mézfajta.
  • Napraforgóra – amely a nyári időszak legfontosabb mézforrása.

A méhcsaládokat a környező mezőkre, erdőkbe és hegyekbe is szállítják, hogy a lehető legváltozatosabb virágport és nektárt gyűjthessék. A méhészet néha távolabbi területekre is eljut, mint például a Dregán-völgyébe vagy az Almásszentkirály környéki hegyekbe. Régebben még a Duna-deltába is elvitték a kaptárakat, hogy a vadmenta virágából gyűjtsenek nektárt.

Kihívások és fenntartható méhészkedés

A méhészetet egyre nehezebbé teszi a modern mezőgazdaság, különösen a gyomirtó szerek használata, amelyek miatt egyes növényfajok, például a búzavirág és a tarlóvirág szinte teljesen eltűntek. Ez nemcsak a biodiverzitást csökkenti, hanem a méhek számára is kevesebb természetes táplálékot biztosít.

A méhek gondozása télen sem ér véget:

  • A kaptárak telelőhelyre kerülnek október-novembertől áprilisig, ahol védett körülmények között vészelik át a hideg hónapokat.
  • Mézkoszorút biztosítanak számukra, amelyet télire elraktároznak, így elegendő táplálékuk marad.
  • Gyógynövényekkel és cukorsziruppal etetik őket, hogy erősek és egészségesek maradjanak.

Tárkányi Barna mestere Szűcs Lajos volt Székelyhídról, akitől a méhészet alapjait tanulta. Ma már saját tapasztalatai alapján dolgozik, és különösen az akácfa kérgével való füstölést részesíti előnyben, amelynek kellemes illata van, és amelyet a méhek is jól tolerálnak.

A méhészet filozófiája

A méhek és az emberi élet szorosan összefonódik, hiszen a méhek beporzási munkája nélkül az ökoszisztéma egyensúlya felborulna. „Szeretni kell őket, és akkor százszorosan meghálálják a munkánkat” – vallja Tárkányi Barna, aki hisz abban, hogy a természet és az emberi gondoskodás közötti harmónia a sikeres méhészkedés alapja.

Munkáját odaadással és szenvedéllyel végzi, mindig figyelve a méhek egészségére, a kaptárak karbantartására és a fenntartható méhészet elveire. A természetes méz előállítása nemcsak egy szakma számára, hanem egy életforma is, amelyet szívvel-lélekkel folytat.

Elérhetőség:

Tel.: +40 741 604 600

favicon

logo-hazai